Marea e frumoasă ca tine,Andrea H. Hedeș Marea e frumoasă ca tine,Andrea H. Hedeș
36,75 lei

25 lei - livrare prin Curier
Livrare gratuita la comenzi peste 200 lei

Andrea H. Hedeș

Marea e frumoasă ca tine

Roman, Colecția Horatio

 

Această misterioasă poveste de dragoste desfășurată pe două continente, de la Graz la Hanoi, ridică întrebări tulburătoare despre viață, credință și iubire, despre ceea ce ne face cu adevărat oameni.

 

Toată mass-media din Styria prezenta știrea.

Era principalul subiect al televiziunilor, al ziarelor,

al blogurilor, al youtuber-ilor, al vlogger-ilor.

În scurt timp, știrea a ajuns din locală, națională

și apoi s-a răspândit în întreaga lume. De altfel,

era irezistibilă. De Crăciun, într-un pod, a fost

găsită, într-o stare perfectă, una dintre capodoperele maestrului

ceasornicar Pierre Jaquet-Droz.

Un automaton, o bijuterie a mecanicii, o mașinărie

complexă, expresie a geniului bătrânului

ceasornicar elvețian. Probabil era vechi de peste

trei sute de ani. Se păstrase, printr-o minune,

întreg, impecabil și capabil să realizeze acțiunile

pentru care fusese creat și programat. Reprezenta

un bărbat în mărime naturală, desăvârșit lucrat,

cu mare atenție la detalii. Capul îi era acoperit cu

o căciuliță din blană de samur împodobită cu un

panaș din pene de struț, fixate cu un rubin cât oul

de prepeliță. Părul castaniu, din fire naturale,

încadra o figură palidă, cu ochi frumoși, deschiși

larg, cu o privire pierdută în depărtări. Artistul

reușise să redea pe acest chip, altfel plăcut, o

melancolie desăvârșită. Era înveșmântat într-un

costum de catifea moale și verde ca marea, care

nu se tocise și ale cărui culori erau încă vii, un

deux pieces, haina cambrată, cu nasturi de argint

aurit, sub care se găsea cămașa de bumbac ivoriu,

brodată ton sur ton cu lujeri, frunze și ramuri.

Mijlocul era strâns într-un șal turcesc de mătase.

Pantalonii, din aceeași catifea verde precum

marea, lungi, intrau în cizmele galbene, din piele

fină, întoarsă. Ședea pe un scaun în fața unui

credenț din lemn de nuc, o mobilă atât de simplă,

de o eleganță severă, contrastând cu bogăția

veșmintelor. Așezat astfel, fusese găsit scriind!

Era, așa cum spuneau toți, un miracol de Crăciun.

Se lansau ipoteze peste ipoteze despre

povestea acestui automaton prețios, apărut într-

un mod neașteptat în orașul lor. Cum ajunsese

acolo, de cât timp se aflase acolo, așteptând să fie

descoperit? Faptul că încă funcționa era uimitor

și atrăgea deja o mulțime de curioși. Presa îl numise,

nu foarte inspirat, Fratele mai mare al celeilalte

creații a lui Pierre Jaquet-Droz, ajunsă până

la noi, Scriitorul4. Era limpede, Scriitorul era un

băiat, ori aici, la Graz, se afla un tânăr, o minune

mecanică, minuțios creată pentru o figură imperială.

O poveste plină de mister, care fascină întreaga

planetă și în care lumea se lăsă atrasă,

încercând să deslușească istoria, adevărata poveste

din spatele ei. Decanul Universal Museum

Joaneum și urmașii maestrului ceasornicar încercau

să înțeleagă și ei misterul și, mai cu seamă,

să se pronunțe asupra autenticității operei de artă

care era automatonul. Urmașul promise că va

căuta în jurnalul maestrului Pierre Jaquet-Droz,

în însemnările de studio, în notele de lucru, în

caietul de schițe, în speranța obținerii unei confirmări.

Era bine știut faptul că maestrul ținea cu

religiozitate un jurnal, pe care familia, din respect

pentru intimitatea „șantierului” de creație al

acestuia, nu l-a făcut niciodată public. Poate

acolo să găsească o lămurire cât de mică. Dar,

desigur, experții, analizând cu dedicare, se vor

putea pronunța asupra vechimii și autenticității.

Stilul de lucru al maestrului nu putea fi imitat,

deși au existat încercări. Finisajul superb, liniile

senzuale ale automatonului, materialele de lux

din care fusese confecționat Fratele mai mare și

faptul că, deși, într-o stare excelentă, avea acea

patină pe care numai trecerea vremii o lasă

asupra lucrurilor, chiar și asupra celor de mare

preț, constituiau dovezile autenticității. Trebuiau

doar să caute emblema atelierului său, Atelier

D’Art, cele două stele, așezată, probabil, într-un

loc mai puțin vizibil.

Recenzii

Nu există încă recenzii pentru acest produs.