Un corp de iluzii

Ana Ardeleanu își continuă aventura lirică, luminoasă, deși uneori contorsionată, în care se adresează cititorului, dar și sieși, cel mai adesea la persoana a doua: ”mâinile gândurilor te frământă”. O poezie care se definește precum ”o pâlnie/ prin care ai turnat vin de ambră”. Puterea aromelor nu perturbă gândul unei poete care nu face din vers proverbiala armă, nici plugul invocat de Arghezi, ci o lupă sau chiar un microscop pentru a surprinde articulațiile fine ale raționamentelor sensibile. Horia Gârbea.

despre prieteni

timpul present te vinde

după încrucișarea sângelui în poem

iar dintre prieteni, n-ai ales pe nimeni

șă-ți picteze interiorul cu lacrimi

lasă că Dumnezeu știe ce face cu prietenii tăi

și cu penele lor de păun

doar ei te vând mai scump

decât te-ai vinde tu

fără a-și declara veniturie la fisc

acolo unde păcatele sunt admise,

numărate: unu, doi… cât mai multe

până către zorii reflectați în oglindă

într-un perfect trucaj auriu